Doar Primăria Municipiului București plătește 2,59 miliarde din această sumă, pentru STB și Termoenergetica. Restul de 2,31 miliarde merge la 18 alți operatori de transport public și termoficare, prin 205 primării din restul țării.
Investigația arată cât plătește fiecare primărie pentru transport public local și termoficare, an cu an. Raportat la locuitor, diferența dintre orașe ajunge la zeci de ori. Companiile de stat de transport public (STB București, CTP Cluj-Napoca, STPT Timișoara, TCE Ploiești, RATBV Brașov, OTL Oradea, CT Bus Constanța, Transurb Galați și altele) și operatorii de termoficare (Termoenergetica București, Termo Ploiești, Termoficare Constanța, Termoficare Napoca Cluj, Termoficare Oradea) primesc an de an subvenții din bugetele locale.
Fiecare dreptunghi este o primărie. Mărimea arată cât subvenționează în anul selectat, iar culoarea cât plătește fiecare locuitor pe an, verde puțin, roșu mult. Dreptunghiul Bucureștiului ocupă 54% din suprafață singur, exact cât reprezintă din total.
Bucureștiul plătește 1.506 lei pe an, per locuitor, pentru transport și termoficare. Constanța plătește 1.335 lei, iar Ploiești 1.314 lei. La capătul celălalt, Cluj-Napoca plătește 287 lei, de 5 ori mai puțin.
Pentru fiecare operator dominant, raportul dintre subvenție și cifra de afaceri arată cât de dependentă este compania de plățile primăriei. Unele companii primesc de la primărie mai mult decât încasează de la clienți.
Datele vin din două surse oficiale combinate. Execuția bugetară a primăriilor e publicată de ANAF prin transparenta.eu, iar bilanțurile companiilor primitoare le publică Ministerul Finanțelor pe data.gov.ro. Acoperim anii fiscali 2024 și 2025, selectabili din pagină. Subvențiile pe 2025 vin din lista oficială a guvernului, verificate firmă cu firmă, iar toate cifrele se reproduc din pipeline.
Intră primăriile cu populație de cel puțin 30.000 de locuitori. Dreptunghiul fiecărei primării este proporțional cu subvenția plătită în anul selectat, iar culoarea urcă de la verde la roșu în funcție de lei pe locuitor. Bucureștiul ocupă 54% din suprafață, exact procentul lui din total.
Sortare directă după subvenția per locuitor, cu trecere între categoria combinată, doar transport public și doar termoficare. Bara reflectă cifra principală, iar sub ea stă suma totală plătită de primărie pe acel scop.
12 operatori dominanți, cu bilanțul depus la Ministerul Finanțelor pentru anul selectat: cifră de afaceri, rezultat net, capitaluri, salariați și subvenția ca procent din cifra de afaceri. Cardul semnalează capitalurile negative, adică insolvența tehnică. Subvenția peste vânzări nu e semnalată ca anomalie, fiindcă transportul și termoficarea se vând sub cost din construcție, iar raportul se citește oricum pe ultimul rând.
Bugetul public din România e organizat după o clasificare oficială cu coduri economice, folosite de Ministerul Finanțelor și de ANAF ca să urmărească tipul fiecărei cheltuieli. Codurile care încep cu 40 formează categoria oficială "Subvenții", iar cifrele următoare detaliază tipul concret.
Investigația prinde toate codurile 40.xx aplicate pe transportul public local (funcțiunea bugetară 84.03.02) și pe energia termică (funcțiunea 81.06.00). Cifrele fac parte din cele 14,082 miliarde lei subvenții și transferuri raportate de Guvern pentru exercițiul 2024, în raportul din 8 mai 2026.
Pentru primele 30 de primării, operatorul primitor e verificat manual. Sub acest prag, atribuirea rămâne o estimare după județ și sector.
Acoperim doar subvențiile din categoria oficială, adică toate codurile economice 40.xx. Investițiile, împrumuturile externe pentru infrastructură, transferurile între instituții publice și asistența socială rămân pe dinafară, fiindcă sunt categorii bugetare distincte de subvenție în sens contabil. La Iași, cele aproximativ 232 milioane lei plătite pentru termoficare apar ca achiziție de bunuri și servicii, fiindcă furnizorul e privat (Veolia Energie Iași), deci nu se încadrează ca subvenție către o companie de stat.