| 1.916 companii de stat | Pagina principală | AMEPIP, ONRC, ANAF, raport guvern, alte autorități | Universul cu care lucrează tot site-ul. Numărăm 1.916 de companii în care statul este acționar unic sau majoritar, același criteriu pe care îl folosește statul însuși. Participațiile minoritare sunt excluse. Regula se aplică și în lanț, nu doar la deținerea directă: o firmă deținută integral de o companie în care statul e minoritar rămâne în afara listei. Distribuție Energie Electrică România, cu 4,31 mld lei cifră de afaceri în 2025 și 6.270 de angajați, nu intră aici, fiindcă e deținută de Electrica, unde statul are 49,785%. ANAF o clasifică drept capital privat autohton. Este cea mai completă listă construită pe acest criteriu, unind toate sursele oficiale, mai mult decât orice document unic al statului. Atestate după sursa care le înscrie: 1.403 din registrul AMEPIP, 188 din lista oficială a guvernului pe 2025, 119 din lista ANAF a datornicilor de stat, 99 din ONRC, 67 din raportul guvernului 2024 și 40 din alte autorități. Lista oficială a guvernului pe 2025 numără 1.868 (1.460 active plus inactive), dar omite băncile, fondurile și institutele de stat care raportează separat. |
| 196.455 salariați raportați228.565 salariați raportați | Pagina principală | xlsx AMEPIP, sheet "Indicatori formular" →bilanțuri MFin 2025 → | Suma salariaților din bilanțurile MFin 2024. MFin numără cap de om. Tabloul de bord AMEPIP raporta pentru același an 217.167 de norme cu echivalent normă întreagă, altă unitate de măsură, deci cele două nu se adună și nu se compară.Suma salariaților din bilanțurile MFin 2025, raportați de 88% din companiile cu bilanț depus. MFin numără cap de om, nu norme cu echivalent normă întreagă ca AMEPIP, deci nu se compară direct cu cele 217.167 norme din 2024. |
| 90,91 mld lei cifră de afaceri100,07 mld lei cifră de afaceri | Pagina principală | AMEPIP raport iulie 2025, validare prin datele MFin →bilanțuri MFin 2025 → | Cumulat pe companiile cu bilanț depus la Ministerul Finanțelor pentru 2024. Raportul AMEPIP din iulie 2025 dădea 94,5 mld, agregat din rate, pe universul lui de 1.502 companii.Cumulat pe companiile cu bilanț depus la Ministerul Finanțelor pentru 2025. |
| 15,54 mld lei profit cumulat16,43 mld lei profit cumulat | Pagina principală | AMEPIP raport iulie 2025, validare prin datele MFin →bilanțuri MFin 2025 → | Suma profiturilor raportate în bilanțurile MFin 2024. NU profit net agregat al sectorului, pierderile sunt numărate separat. Raportul AMEPIP dădea 15,8 mld pe universul lui.Suma profiturilor raportate în bilanțurile MFin 2025. Include componente extraordinare (ex. Unifarm). NU profit net agregat al sectorului, pierderile sunt numărate separat. |
| 593 firme fără date609 firme fără date | Pagina principală | datele noastre → + MFin →bilanțuri MFin 2025 → + lista master (intern) | 1.916 − 1.323 (899 profitabile + 424 pe pierdere) = 593 fără date. Acestea fie nu au depus bilanț pe 2024, fie au raportat cifră de afaceri zero.1.916 − 1.307 (888 profitabile + 419 pe pierdere) = 609 fără date. Acestea fie nu au depus bilanț pe 2025, fie au raportat cifră de afaceri zero. |
| 2,56 mld lei pierderi cumulate4,40 mld lei pierderi cumulate | Pagina principală | AMEPIP raport iulie 2025 → + xlsx AMEPIP, validare prin datele MFin →bilanțuri MFin 2025 → | Pierderi cumulate din bilanțurile MFin 2024, pe cele 424 de companii care au închis anul pe minus. Raportul AMEPIP din iulie 2025 dădea 2 mld lei pe 298 de companii, pe universul lui.Pierderi cumulate din bilanțurile MFin 2025, față de 2,56 mld în 2024. Parte deteriorare în energie, parte companii care abia acum au depus bilanț (CFR SA, Metrorex). |
| 26% profit Hidroelectrica, top 5 două treimi20% profit Hidroelectrica, top 5 două treimi | Pagina principală | raport anual BVB, H2O, derivat MFin →bilanțuri MFin 2025 → | 4,12 mld lei (profit net Hidroelectrica 2024, raport BVB) / 15,8 mld lei (profit AMEPIP cumulat) = 26,1%. Suprapunerea cu datele MFin: Hidroelectrica = 4,07 mld profit (match 99%) și 26,5% din profitul cumulat MFin. Top 5 (Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, CEC Bank, CN Aeroporturi București) generează 66,1% din profitul MFin cumulat.Cota Hidroelectrica din profitul MFin cumulat 2025 = 20,3%, mai mică decât în 2024 fiindcă restul sectorului a raportat profituri mai mari. Top 5 (Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, CEC Bank, CN Aeroporturi București) = 63,8% din profitul MFin cumulat 2025, tot aproape două treimi. |
| 15,43 mld lei subvenții și transferuri14,30 mld lei subvenții și transferuri | /subventii/ | gov.ro/aab/#FourTwo →execuția Autorității pentru Reformă Feroviară 2025, registrul ajutoarelor de stat 2025, transparenta.eu → | Cifra agregată centralizată pentru prima dată în raportul Guvernului din 8 mai 2026, secțiunea II.2 "Companii de stat". Reprezintă subvențiile și transferurile de exploatare către companii publice pentru exercițiul fiscal 2024. Nu include investițiile (PNRR, fonduri europene pentru active noi). Verificat la 8 mai 2026.Total 2025: companiile naționale documentate de noi din execuția Autorității pentru Reformă Feroviară, bugetele Ministerului Transporturilor și registrul ajutoarelor de stat, companiile locale cu subvențiile raportate per firmă în lista oficială a guvernului pe 2025 (165 de companii). Sinteza guvernului oferă un total de 14,31 mld. Comparația nu e independentă, fiindcă cele 5,33 mld locale vin chiar din lista guvernului. Cu reperul se confruntă partea națională reconstruită de noi, 8,97 mld. |
| 8 beneficiari + agregat companii locale + agregat ajutoare de stat, graficul subvențiilor7 beneficiari + agregat locale + agregat ajutoare de stat, graficul subvențiilor | /subventii/ | gov.ro/aab, registrul ajutoarelor de stat 2024, transparenta.eu (ANAF), CFR SA, buget aprobat 14 mai 2024, Metrorex, proiect HG 24 aprilie 2024, CE Valea Jiului, HG 1347/30 octombrie 2024 (buget rectificat) → execuția Autorității pentru Reformă Feroviară la 31.12.2025, registrul ajutoarelor de stat 2025, transparenta.eu (ANAF), bugete 2025: CFR SA (Ministerul Transporturilor), Metrorex (MO 963/17.10.2025), CE Valea Jiului (HG 604/2025, MO 715/31.07.2025)
|
10 rânduri agregate, cifre 2024, patru surse.
Buget de stat: CFR SA 3,25 mld, operatori feroviari 2,78 mld (prin Autoritatea pentru Reformă Feroviară, contracte de servicii publice), CNAIR 1,01 mld (transfer de la bugetul de stat pentru întreținerea drumurilor naționale, din bugetul aprobat prin HG 375/2024, Monitorul Oficial 356), Metrorex 727 mil, CE Valea Jiului 612 mil (buget rectificat prin HG 1347/2024). Date din HG-uri aprobate și execuția Ministerului Transporturilor.
Administrație locală: STB 1,50 mld și Termoenergetica 1,09 mld de la PMB, plus 2,31 mld către alți operatori prin 205 primării. Total 4,90 mld. Agregare pe toate codurile 40.xx, inclusiv 40.30.00 "Alte subvenții" (~330 mil la Constanța, Cluj, Oradea, Bacău). Detalii în investigația subvențiilor locale.
Ajutoare de stat: TAROM 942 mil, 5 administrații portuare 1,16 mld, RA Aeroportul Satu Mare 46 mil.
Total documentat: 15,43 mld. CNAIR (1,01 mld, transfer de la bugetul de stat pentru drumuri, buget aprobat prin HG 375/2024) a fost adăugat după verificare; lipsea din registrul ajutoarelor de stat și din execuția bugetară transparenta.eu (0 linii). Nota MFin dă 1,356 mld (probabil rectificat/realizat).
9 rânduri agregate, cifre 2025, patru surse.
Buget de stat: CFR SA 3,10 mld, CFR Călători + operatori feroviari 2,64 mld (execuția Autorității pentru Reformă Feroviară la 31.12.2025, contracte de servicii publice), CNAIR 1,34 mld (transfer pentru întreținere drumuri, buget aprobat prin HG 815/2025, Monitorul Oficial 909), Metrorex 873 mil, CE Valea Jiului 186 mil. Date din bugetele 2025 aprobate prin hotărâre de guvern și din execuția bugetară.
Administrație locală: STB 1,88 mld, Termoenergetica 1,24 mld și 2,22 mld către alte 163 de companii locale. Total 5,33 mld, subvenții raportate per firmă în lista oficială a guvernului pe 2025. Detalii în investigația subvențiilor locale.
Ajutoare de stat: porturi și aeroporturi 829 mil (Administrația Porturilor Maritime 565 mil, CN Aeroporturi București 132 mil, aeroporturi regionale). TAROM iese (ajutorul de restructurare a fost unic, 2024; zero în 2025). ANTIBIOTICE exclus (ajutor de cercetare-dezvoltare, nu de exploatare).
Total 2025: 14,30 mld, din care 8,97 mld reconstruite de noi din bugete aprobate și execuții și 5,33 mld preluate din lista guvernului. Sinteza guvernului oferă un total de 14,31 mld, deci reperul confirmă partea națională, nu tot totalul.
|
| Evoluția procentului de companii pe pierdere | /ani/ | xlsx AMEPIP →bilanțuri MFin 2019-2025 → | Pentru fiecare an: numărul de companii cu marja netă strict negativă, raportat la totalul cu marjă calculabilă. Median calculat pe aceeași populație.Pentru fiecare an din 2019 până în 2025: numărul de companii pe pierdere (pierdere netă peste zero) raportat la totalul cu bilanț depus la Ministerul Finanțelor. Serie nativă din bilanțuri, fără indicatorii AMEPIP. |
| Mini-graficele pe sector | /sectoare/ | xlsx AMEPIP →bilanțuri MFin 2019-2025 → | Agregare pe codul CAEN (BILANȚ): 35 → energie, 06+4950 reclasificate la energie editorial, 36-39 → apă-canal, 49-53 → transport, etc..Procentul companiilor pe pierdere per sector, 2019-2025, din bilanțurile MFin. Sectorul vine din clasificarea proprie (lista master), potrivită după CUI. Se afișează primele 8 sectoare după numărul de firme. Linia punctată e rata națională din seria pe toate firmele cu bilanț depus, nu media sectoarelor afișate. "Pe pierdere" înseamnă peste tot pe site același lucru: bilanț depus pe anul afișat, cu rezultat net negativ, inclusiv firmele cu cifră de afaceri zero. Aceeași definiție o folosesc pagina principală, evoluția pe ani, cardurile de sector și filtrul "Pierdere" din lista de companii, deci cifrele coincid oriunde le-ați compara. Statusul unei companii se citește strict pe anul selectat: cine nu a depus pe acel an apare fără date, nu cu rezultatul din anul anterior. Companiile pe care ANAF le-a declarat inactive fiscal poartă un marcaj lângă nume, fiindcă starea fiscală e de azi, iar bilanțul poate fi vechi. |
| Distribuția marjelor 2024Distribuția marjelor 2025 | Pagina principală | xlsx AMEPIP →bilanțuri MFin 2025 → | 1.225 de companii cu marjă netă calculabilă, grupate în 6 benzi: pierdere catastrofală (<−50%), gravă (−50% până la −10%), mică (−10% până la 0), profit mic (0-10%), mediu (10-30%), mare (>30%).Cele 1.200 de companii cu bilanț MFin 2025 și cifră de afaceri peste zero, grupate în 6 benzi după rezultatul net raportat la cifra de afaceri: pierdere catastrofală (sub −50%), gravă (−50% până la −10%), mică (−10% până la 0), profit mic (0-10%), mediu (10-30%), mare (peste 30%). Distribuția acoperă doar firmele cu cifră de afaceri. Cele care au declarat un rezultat, dar cu cifră de afaceri zero, nu au marjă calculabilă și nu apar în benzi, deși intră în numărul total pe profit sau pe pierdere din titlu. Banda "fără date" numără separat firmele fără niciun rezultat determinabil. |
| Harta județelor, pe număr de companii sau pe lei pierduți | /judete/ | xlsx AMEPIP → + MFin → |
Mapare pe județ după codul J din ONRC, cu completare din adresa MFin. Toate cele 1.916 de firme au județ alocat.
"Companii pe pierdere" colorează liniar după numărul de firme cu marja negativă.
"Lei pierduți" însumează pierderea netă din bilanțurile MFin pe județ. Scală logaritmică ca să se vadă orice județ. Distribuția e oblică, 4 firme (Electrocentrale Craiova, Unifarm, CFR Marfă, Termoenergetica București) absorb 62% din pierderi.
Clic pe un județ duce la pagina lui, care listează companiile de stat din județ cu cifra de afaceri, marja netă și un status pe anul ales, Profit, Pierdere sau Fără date.
|
| Scara de salarii (top 8 cele mai mari) | /consilii/ | PDF AMEPIP indemnizații aug 2025 → | Tabelul a fost construit pe baza PDF-ului cu salariile companiilor naționale publicat de AMEPIP, selectând cele mai mari 8 indemnizații: Romgaz, Transgaz, ELCEN, CN Aeroporturi București, Hidroelectrica, Conpet, Nuclearelectrica + Romgaz cu bonus anual. Referințele (salariu minim, mediu INS 2025, președintele) sunt anchore externe pentru calibrare. |
| Marja netă față de costul conducerii | /paradox/ | xlsx + PDF salarii (potrivite după CUI)PDF salarii august 2025 + bilanțuri MFin 2025 → (potrivite după CUI) | 116 puncte vizibile (din 129 cu marjă raportată). 13 filtrate vizual: 9 cu cost < 50.000 lei/an, 4 outlieri în afara intervalului −300% / +100%.Axa orizontală arată rezultatul net față de cifra de afaceri din bilanțurile MFin 2025; axa verticală, costul anual al conducerii din salariile august 2025 (centrale). Outlierii extraordinari, cu rezultat denaturat de un eveniment neoperațional (Unifarm), sunt scoși din plot, ca în varianta 2024. |
| Cardurile emblematice (6) | /paradox/ | xlsx + PDF salarii + Anexa 1 (toate trei sus) + validarea datelor prin MFin →PDF salarii august 2025 + bilanțuri MFin 2025 → | Alese de mână pentru combinația marjă negativă + indemnizații mari + relevanță publică. Numărul de "ținte ratate" vine din Anexa 1. Profilurile complete (sume absolute lei: cifră de afaceri, profit/pierdere netă, capitaluri, datorii) vin din bilanțurile MFin. Pentru 3 din cele 6 (Unifarm, CE Valea Jiului, Electrocentrale Craiova) capitalurile sunt negative, insolvență tehnică pe capital propriu, etichetă afișată automat în profil. Electrocentrale Craiova: 0 lei subvenții de exploatare 2024, ~1 mld lei doar pentru investiții (PNRR pentru CCGT + Fondul pentru Modernizare propus pentru rețea termoficare).Aceleași 6 companii, dar rezultatul afișat vine din bilanțurile MFin 2025, nu din marja AMEPIP. Badge-ul ținte ratate (Anexa 1) e ascuns. Unifarm apare cu rezultat pozitiv dintr-un eveniment neoperațional; restul rămân pe pierdere. Cardul semnalează cazul printr-o notă, atunci când bilanțul arată venituri totale de peste 1,5 ori cifra de afaceri și un rezultat net peste jumătate din ea. Cele două condiții împreună descriu o companie care nu putea câștiga atât din ce vinde. La Unifarm, bilanțul 2025 arată datorii scăzute de la 1.544.786.011 la 116.955.483 lei, capital social urcat de la 4.272.030 la 492.962.030 lei și capitaluri proprii trecute de la −1.328.088.451 la +162.208.244 lei. Veniturile totale (1.263.905.025 lei) depășesc cifra de afaceri (274.425.570 lei) cu 989.479.455 lei, iar de acolo vine profitul net de 1.000.031.406 lei. Cu alte cuvinte, o parte din datorii a devenit capital social, restul a intrat în venituri, iar compania a raportat profit fără să fi vândut mai mult. |
| CFR Marfă, nota "insolvență" | /paradox/ | NewsWeek, Mariana Ioniță → | Salariul plafonat este reglementat de Legea 85/2014. Datele despre fosta directoare generală (acum la Compania Podul Calafat + Min. Transporturilor) sunt din articolul NewsWeek. |
| Carduri companii listate, profit net anual | /listate/ | raport CFA Society Romania (PDF) →
rapoarte anuale individuale (BVB)
|
Profitul net anual al celor 7 companii listate pe piața principală a fost extras din graficele cu bare ale raportului CFA Society (octombrie 2025). Cifrele lipsă provin din rapoartele anuale individuale publicate de fiecare emitent: SNG, H2O, SNN, TGN, TEL, COTE, ATB. Cumulat pe cele 7: 2022 → 10,73, 2023 → 12,23, 2024 → 10,17, 2025 → 10,38 mld lei.
|
| Carduri companii listate, prețul lunar al acțiunii | /listate/ | Yahoo Finance, BVB tickers → |
Prețul lunar al acțiunii este luat din Yahoo Finance prin biblioteca yfinance cu sufixul .RO (de exemplu H2O.RO, SNG.RO). În aceste grafice, ultima lună completă afișată este martie 2026.
|
| Cele 10 angajamente | /guvernare/ | programul de guvernare (PDF) → | Parafrazare editorială manuală a capitolului de restructurare. Statusurile (NEDOCUMENTAT PUBLIC / ANUNȚ PUBLIC) sunt atribuiri proprii pe baza monitorizării publice. Capitol citit pe 29 iulie 2026. |
| Jalonul 443 din PNRR | /guvernare/ | monitorpnrr.eu, entitatea AMEPIP → | Termenul jalonului de reformă a companiilor de stat și stadiul implementării sunt urmărite public pe monitorpnrr.eu. Închiderea jalonului pe 31 august 2026, prin trei fuziuni admise de Registrul Comerțului, este anunțată de vicepremierul Oana Gheorghiu și relatată de Mediafax →. Cele două hotărâri pronunțate chiar în acea zi nu erau încă publicate la data verificării. |
| Cât din cheltuială ocolește licitația | /achizitii/ | Rapoartele de achiziții publice ale ANAP, publicate pe data.gov.ro (pachetele anuale 2021-2025) → | Contractele se adună pe codul fiscal al companiei care cumpără, apoi se separă atribuirea directă de licitația deschisă. În clasament intră companiile care cheltuie peste 10 milioane de lei pe an, adică aproximativ 97% din bani; restul rămân în tabelul complet. Cifrele se recalculează din date la fiecare publicare, nu sunt scrise de mână. |
| Conducerile companiilor locale | /consilii/ | Site-urile companiilor, hotărâri publice, declarațiile ANI, Registrul Comerțului. Obligația de publicare vine din OUG 109/2011, articolul 39 → | Indexare manuală, companie cu companie, fiindcă evidența locală există doar pe hârtie. Fiecare consiliu local trebuie să publice lista conducerilor, iar AMEPIP trebuie să o centralizeze. Nu o publică nimeni. Lăsăm pe dinafară consiliile reconstituite din declarații vechi și persoanele cu mandatul încheiat, ca să nu inventăm consilii care azi nu există. Afilierea politică se ia dintr-o listă închisă de partide, iar unde lipsește, din declarațiile de interese. Mandatul de ales local, adică de consilier, primar sau viceprimar, se marchează doar acolo unde omul se potrivește în declarațiile publice de la ANI, deci numărul lor este o limită inferioară: cine nu are declarație publicată sau poartă un nume prea comun ca să fie potrivit nu intră. Numărăm oameni aflați în conducere, nu incompatibilități: dacă o funcție este sau nu compatibilă cu mandatul depinde de cine deține compania, iar asta nu se citește din datele noastre. Indemnizația necunoscută rămâne goală, nu zero. |
| Cine conduce companiile dintr-un județ | /judete/[județ]/conducere | Aceleași surse ca la conducerile companiilor locale | Aceiași oameni, grupați pe județ și pe companie. La companiile centrale indemnizația vine de la AMEPIP (august 2025); la cele locale am căutat-o pe site-urile companiilor și în declarațiile ANI. Lista e o fotografie a momentului în care am indexat-o, nu un registru care se actualizează singur. |
| Județele care câștigă | /judete/castiguri/ | Bilanțurile publice depuse la Ministerul Finanțelor → | Geamăna hărții pierderilor, cu aceleași comenzi (an, tip de companii, metrică), dar cu profitul net în loc de pierdere. Apartenența unei companii la un județ vine din aceeași sursă ca la harta pierderilor, deci cele două hărți se pot pune una lângă alta fără să se contrazică. |
| Fișa unei companii | /companii/[cod fiscal] | Bilanțuri Ministerul Finanțelor, fișele de evaluare AMEPIP (Anexa 1 pentru centrale, Anexa 3 pentru locale), starea juridică ONRC | Un profil pentru fiecare cod fiscal. Sumele în lei vin din bilanțuri, verdictele pe indicatori din fișele AMEPIP, iar eticheta de stare juridică din ONRC. Companiile care nu au depus bilanț apar fără cifre, nu cu zero: nu știm nu înseamnă nimic. |
| Datele deschise | /date/ | Aceleași fișiere pe care le citește site-ul | Fiecare pagină de aici se alimentează exact din fișierele publicate la /date/. Nu există un strat privat între ce vedeți și ce servim. Dacă o cifră de pe site vi se pare greșită, o puteți reface din sursa publicată. |
| Producătorii de electricitate | /investigatie/energie/ | Bilanțuri MFin 2024 și 2025 | Perimetrul e codul CAEN 3511, producția de energie electrică, citit direct din bilanțuri, nu o listă scrisă de mână. CAEN separă exact producția de transport, distribuție și comercializare, iar aburul și aerul condiționat, codul 3530, sunt alt lucru: acolo stau Termoenergetica și toate CET-urile municipale, care nu produc curent. Pragul afișat e 100 mil lei cifră de afaceri. Bara e cifra de afaceri, culoarea e rezultatul net al anului. Eticheta "depinde de" numește resursa fără de care compania nu produce, nu combustibilul din fișa tehnică: Nuclearelectrica arde uraniu, dar se oprește când Dunărea nu mai răcește. Este o clasificare editorială, pusă doar unde e documentată. Seria nu urcă mai sus de 2024 fiindcă marii producători lipsesc din bilanțurile MFin 2019-2023, iar o serie pe șapte ani ar arăta o creștere care nu a existat. |