# Companiile de stat ale României, companiidestat.ro

> Radiografie vizuală a celor 1.502 companii de stat din România. Investigație civică editorială pe surse publice oficiale. Site static, fără tracking individual al cititorilor, fără afilieri politice și fără finanțare externă. Singura contorizare este agregată și anonimă, prin GoatCounter (open-source, non-profit, GDPR-compliant by design). Scopul declarat: respectarea transparenței asumate de statul român prin PNRR.

Ideile pe care site-ul le susține cu date:
1. Profitul sectorului companiilor de stat este concentrat în 5 companii (~2/3 din total, Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, CEC Bank, CN Aeroporturi București); restul de peste 1.000 împart sub o treime
2. Salariile conducerii sunt decuplate de performanța companiei
3. Subvențiile și transferurile de stat de 14,082 mld lei (raport Guvern AAB, 8 mai 2026) sunt documentate per beneficiar, totalizând 14,42 mld lei (cu 339 mil în plus față de cifra agregată a Guvernului prin metodologie cuprinzătoare). Cele două categorii feroviare absorb 6,03 mld: Compania Națională de Căi Ferate CFR SA primește 3,25 mld pentru infrastructură (OUG 12/1998), iar CFR Călători și ceilalți operatori feroviari de călători primesc 2,78 mld prin Autoritatea pentru Reforma Feroviară (ARF), distribuit prin contracte de servicii publice (operatori privați Astra Trans Carpatic, Softrans, Regio Călători, Transferoviar). Patru companii adiacente cumulează încă 4,06 mld (STB, Termoenergetica, TAROM, Metrorex); 18 companii locale primesc 2,31 mld prin 205 de primării (Constanța 352 mil, Cluj-Napoca 82 mil, Oradea 111 mil, Brașov 102 mil); cinci administrații portuare plus RA Aeroportul Satu Mare adaugă 1,21 mld; CE Valea Jiului primește 612 mil (BVC rectificat HG 1347/30 octombrie 2024). Doar Primăria Municipiului București plătește 2,59 mld lei pentru STB și Termoenergetica.
4. Site-ul nu cere privatizare; cere transparență și implementarea celor 10 angajamente din capitolul de restructurare al programului de guvernare 2025-2028 al coaliției PNL-PSD-UDMR-USR-Min

## Pagini principale

- [Pagina principală](https://companiidestat.ro/), radiografia celor 1.502 companii, scară de salarii, hartă pe județe, scatter salariu × performanță, 6 companii cu pierderi și salarii mari, 7 listate la bursă, defalcarea subvențiilor pe beneficiari, cele 10 angajamente ale guvernului Bolojan, numărătoare până la termenul limită al jalonului 443 din PNRR. Selector de an în antet (2024 AMEPIP / 2025 MFin, implicit 2025): pe 2025 stratul financiar arată 12,548 mld lei subvenții documentate (8 rânduri), pe 2024 cele 14,1 mld raportate de Guvern (9 rânduri, total documentat 14,42 mld lei).
- [Metodologie](https://companiidestat.ro/metodologie.html), atribuire per vizualizare (1 la 22), cele șase surse oficiale, definiții, comparație cu raportul Guvernului AAB.
- [Investigație Subvenții Locale](https://companiidestat.ro/investigatie/subventii-locale.html), cât plătesc primăriile către operatorii de transport public și termoficare, cu selector de an (2024 și 2025, implicit 2025). În 2024, 206 de primării plătesc 4,90 miliarde lei; în 2025, 211 primării plătesc 4,93 miliarde. Doar Primăria Municipiului București plătește circa 2,6 mld pentru STB și Termoenergetica. Pagina conține treemap pentru primăriile cu peste 30.000 locuitori, bar chart cu top 20 după lei pe locuitor (toggle Combinat / Transport / Termoficare) și 12 profile de operatori cu bilanț MFin (disponibile doar pentru 2024, până la publicarea bilanțurilor 2025). Investigația folosește toate codurile economice de subvenții (40.xx), nu doar codul standard 40.03.00. Patru orașe (Constanța, Cluj-Napoca, Oradea, Bacău) raportează semnificativ prin codul 40.30.00 „Alte subvenții", care nu apare în filtrul AAB standard.
- [Investigație Aeroporturi](https://companiidestat.ro/investigatie/aeroporturi.html), pagină dedicată cu două grafice: multiplu salarial CA per aeroport (Otopeni, Constanța, Timișoara vs 10 aeroporturi europene cu acționariat public) și cost CA per pasager. Investigație separată, publicată în mai 2026.
- [Monitor SAFE](https://companiidestat.ro/safe.html) (subdomain dedicat: [safe.companiidestat.ro](https://safe.companiidestat.ro/)), programul european SAFE (Security Action for Europe) de 16,68 mld € împrumut de apărare alocat României, a doua alocare după Polonia. Planul național SAFE-CE conține **35 proiecte total**: 21 MApN + 10 MAI + 3 SRI + 1 MTI. Monitor live cu patru structuri paralele: (1) cele **21 proiecte MApN** (din care 15 cu aprobare prealabilă a Parlamentului peste pragul de 100 mil €, 6 sub prag sau autorizate anterior prin alt cadru). 8 contracte semnate până la 30.05.2026 (~6,4 mld €, majoritar Rheinmetall), 7 rămase din lista de 15 cu termen real 31.12.2027 per OUG 62/2025 (achiziții comune Germania/Franța/Norvegia/Polonia); (2) cele **10 proiecte cadru MAI** (2,67 mld €, publicate prin PPTX MAI 13.05.2026) cu cerințe explicite de producție românească (100% RO pe armament + balistic; min. 60-65% RO pe drone + anti-drone) - 19 contracte semnate până la 30.05.2026 (973,11 mil €, 36% din cadru, 15 cu operator românesc); (3) cele **3 proiecte SRI** (cumulat 462 mil €): OCCULT (200 mil), Mobile Capabilities (130 mil), H175 Helicopters (132 mil) - numărul total confirmat oficial de Cancelaria Prim-Ministrului (03.06.2026), pentru 2 din 3 SRI a solicitat aprobare prealabilă a Parlamentului; (4) **1 proiect MTI** = infrastructură duală A7 Pașcani-Suceava-Siret + A8 Tg Neamț-Iași-Ungheni + DEx Suceava-Siret (felia de 4,2 mld €), 1 proiect SAFE-CE implementat prin 6 contracte distincte pe loturi, dintre care 2 semnate consecutiv: A8 Tg Neamț-Tg Frumos prin CNIR (28.05.2026, 4,87 mld lei, grupul UMB) și DEx Suceava-Siret loturile 1+2 prin CNAIR (29.05.2026, 3,72 mld lei, asocierea FAR FOUNDATION RO + AUTOMAGISTRAL PIVDEN Ucraina + LINCOR TRANS). Comparație cu Polonia (PGZ ~90% acasă), Franța (KNDS), Italia (Leonardo), Germania (a refuzat SAFE).
- [API public](https://companiidestat.ro/api/), toate datele site-ului ca API JSON deschis și versionat (`/api/v1/`), fără cheie de acces și fără limită de cereri. Endpoint-uri pentru datasetul agregat, bilanțurile MFin, fișele de evaluare AMEPIP, subvențiile locale și fișa per companie (`companii/{cui}.json`, 1.265 companii: 1.247 din AMEPIP xlsx + 18 IP locale din Anexa 3). CORS deschis, licență CC BY 4.0. Manifest de descoperire la `/api/v1/index.json`.
- Ancoră pentru link partajabil direct la chart-ul subvenții: [companiidestat.ro/#transparenta-subventii](https://companiidestat.ro/#transparenta-subventii)

## Surse oficiale folosite

- **AMEPIP. Indicatori financiari, nefinanciari și de guvernanță corporativă** (snapshot ianuarie 2026) · [data.gov.ro](https://data.gov.ro/ro/dataset/amepip-indicatori-financiari-nefinanciari-si-de-guvernanta-corporativa), rate per companie pe 2019-2024 (marjă netă, ROE, levier, rotații). Publică *rate*, nu sume absolute.
- **AMEPIP. Situația indemnizațiilor nominale IP centrale** (august 2025) · [amepip.gov.ro](https://amepip.gov.ro/indemnizatii-ca-cs/), indemnizații lunare brute fixe + variabilă anuală pentru directori și membri CA/CS, doar la 143 companii **centrale**. Cele 1.272 locale nu sunt acoperite de această sursă.
- **AMEPIP. Anexa 1, fișe de evaluare individuală IP centrale** (noiembrie 2025), 146 fișe, una per companie centrală, cu ținta oficială AMEPIP per indicator și verdictul agenției: Depășire / Nerealizat / Date netransmise.
- **AMEPIP. Anexa 3, fișe de evaluare individuală IP locale** (extrasă iunie 2026 prin `pipeline/03b_extract_anexa3.py`), 1.210 fișe individuale pentru întreprinderile publice locale (SRL-uri și RA-uri deținute de Consilii Locale și Județene), cu indicatori financiari × 4 ani (2021-2024), țintă oficială și verdict AMEPIP per indicator. Public la `/api/v1/anexa3_summary.json`.
- **Ministerul Finanțelor. Situații financiare anuale 2024** · [data.gov.ro](https://data.gov.ro/dataset/situatii_financiare_2024), bilanțuri publice ale agenților economici, cu sume absolute în lei (cifră de afaceri, profit/pierdere netă, capitaluri, datorii, salariați).
- **Guvernul României. Raport AAB · 8 mai 2026** · [gov.ro/aab](https://gov.ro/aab/#FourTwo), secțiunea II.2 „Companii de stat", radiografia centralizată a 1.735 companii (1.421 active + 314 inactive) pe baza listei Ministerului Finanțelor. Sursa cifrei agregate de **14,082,848 mii lei (14,082 mld lei)** subvenții și transferuri de stat pentru exercițiul fiscal 2024.
- **Registrul Ajutoarelor de Stat (RegAS) · Consiliul Concurenței** · [regas.consiliulconcurentei.ro](https://regas.consiliulconcurentei.ro/transparenta/index.html), toate ajutoarele de stat acordate beneficiarilor (privați + companii de stat), notificate la Comisia Europeană. Pentru anul fiscal 2024: 22.940 înregistrări totale, din care doar 7 către companii de stat, cumulând 2,148 mld lei (aproximativ 15% din volumul AAB).
- **Bugete de venituri și cheltuieli aprobate prin Hotărâre de Guvern** (Monitorul Oficial 2024), sursa subvențiilor pentru companii cu schemă de finanțare clasificată „compensație pentru obligații de serviciu public" (exempte de notificare DG Comp): CFR SA prin OUG 12/1998, Metrorex prin Min. Transporturilor, Complexul Energetic Valea Jiului prin OUG 129/2023.

## Cum coexistă AMEPIP și MFin pe site

AMEPIP este autoritatea citată cu agregatele naționale (cifră de afaceri, profit, pierderi cumulate, distribuția marjelor, trend pe șase ani) provin din rapoartele AMEPIP. MFin servește ca validare independentă reproductibilă pentru fiecare cifră AMEPIP și ca sursă a sumelor absolute în lei afișate pe profilul fiecărei companii. Diferențele dintre cele două surse sunt așteptate și documentate explicit pe pagina de metodologie.

## Cifre cheie

- **1.502** total companii de stat, declarație oficială vicepremier Oana Gheorghiu, decembrie 2025
- **1.735 / 1.421 active / 314 inactive**, registrul Ministerului Finanțelor 2024 (raport Guvern AAB · 8 mai 2026); diferența cu cifra 1.502 vine din includerea celor 314 inactive
- **147 centrale + 1.272 locale**, raport AMEPIP iulie 2025 (suma 1.329 reprezintă companii cu stat acționar majoritar/unic; restul de 173 sunt participații minoritare)
- **1.644** total identificate de companiidestat.ro (iunie 2026) prin cross-check a 13 surse independente (AMEPIP xlsx + Anexa 1 + Anexa 3, ONRC RA/INCD + filiale, ministere de tutelă, AAAS, CGMB, CAEN-public). Lista master disponibilă la cerere prin contact@companiidestat.ro.
- **94,5 mld lei** cifră de afaceri 2024 cumulată, AMEPIP iulie 2025; validare MFin: 88,23 mld lei pe 1.101 bilanțuri depuse
- **15,8 mld lei** profit cumulat 2024, AMEPIP. Atenție: NU este profit net agregat al sectorului. Companiile pe pierdere sunt trecute cu profit zero, nu negativ. Profit net real = 15,8 − 2,0 = 13,8 mld lei.
- **2,0 mld lei** pierderi cumulate 2024, AMEPIP iulie 2025; validare MFin: 1,87 mld lei pe 304 companii
- **14,082 mld lei subvenții și transferuri de stat 2024**, raport Guvern AAB · 8 mai 2026 (cifra exactă 14.082.848 mii lei). Cifra agregată centralizată pentru prima dată în secțiunea II.2 „Companii de stat".
- **26%** din profitul cumulat = Hidroelectrica singură (4,12 mld lei profit net 2024 conform raport BVB H2O / 15,8 mld AMEPIP)
- **66,1%** din profitul cumulat la nivel sectorial = top 5 companii (Hidroelectrica + Romgaz + Nuclearelectrica + CEC Bank + CN Aeroporturi București), derivat din bilanțurile MFin 2024
- **Stadiul celor 1.502 companii de stat în 2024** (vezi pagina principală):
  - **325 pe pierdere** = 298 cu marjă netă AMEPIP negativă (subset 1.096) + 27 deficitare MFin (cifră de afaceri zero, dar pierdere reală)
  - **802 profitabile** = 798 cu marjă netă AMEPIP pozitivă + 4 cu profit declarat fără cifră de afaceri (Energonuclear + 3 cu profit microscopic)
  - **375 nedeterminate** = 343 absente atât din raportarea AMEPIP, cât și din MFin (opacitate dublă) + 32 firme inactive (raportare formală la MFin, cifră de afaceri zero, fără pierdere)
- **217.167 angajați raportați** (echivalent normă întreagă), raportat de doar 583 din 1.502 companii (39%); cifră limită inferioară
- **Salariile celor mai bine plătiți directori 2025** (companii centrale, lei/lună fix, brut, sursă PDF AMEPIP august 2025): Romgaz 85.644 · Transgaz 80.838 · Electrocentrale București 72.459 · CN Aeroporturi București 69.840 · Hidroelectrica · Conpet 65.748 · Nuclearelectrica 53.778. Pentru context: Președintele României 30.833 · salariu mediu brut INS 2025 = 9.232 · salariu minim brut = 4.050.
- **Romgaz cu bonusul anual: ~3,08 mil lei/an** (256.932 lei/lună brut total, fix + variabilă) ≈ 28× salariul mediu brut. Fără bonus, salariul fix singur (85.644 lei/lună) e ≈ 9× salariul mediu.

## Datele pe 2025 (bilanțuri MFin) și diferențe față de 2024

Site-ul este year-aware: un selector de an în antet comută stratul financiar între 2024 (sursă AMEPIP, indicatori și verdicte) și 2025 (sursă Ministerul Finanțelor, bilanțuri depuse). **Anul implicit afișat este 2025.** Comută cifrele din deschidere, grila celor 1.502, harta pe județe, distribuția, scatter-ul, fișa fiecărei companii și secțiunea de subvenții. Salariile (instantaneu AMEPIP august 2025) și verdictele AMEPIP rămân pe 2024, nepublicate încă pe 2025. Sursa: bilanțurile publice MFin 2025 ([data.gov.ro](https://data.gov.ro/dataset/situatii_financiare_2025)), 1.212 companii cu bilanț depus din cele 1.644 verificate (74%).

Cifre 2025 și variația față de 2024 (ambele din bilanțurile MFin, comparație de aceeași metodologie):
- **99,84 mld lei** cifră de afaceri 2025 cumulată, **+10,2%** față de 90,6 mld în 2024
- **16,43 mld lei** profit cumulat 2025 (sumă a profiturilor raportate, include componente extraordinare), față de 15,48 mld în 2024
- **4,05 mld lei** pierderi cumulate 2025, **+98,5%** față de 2,04 mld în 2024 (parte deteriorare în energie, parte companii care abia acum au depus bilanț, CFR SA și Metrorex)
- **227.252 salariați** raportați în 2025 (MFin numără cap de om), față de 217.167 norme întregi raportate la AMEPIP în 2024 (metrici diferite, nu se compară direct)
- **Stadiul celor 1.502 companii de stat în 2025** (grila din deschidere): **337 pe pierdere** (rezultat net negativ MFin) · **317 nedeterminate** (nu au depus bilanț 2025 sau au cifră de afaceri zero) · **848 profitabile**. Pe 2024 distribuția era 325 / 375 / 802.
- **20,3%** din profitul cumulat 2025 = Hidroelectrica singură (mai puțin decât 26% în 2024, fiindcă restul sectorului a raportat profituri mai mari); **top 5** (Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, CEC Bank, CN Aeroporturi București) = **63,8%** din profitul MFin 2025 (tot aproape două treimi)
- **12,548 mld lei** subvenții și transferuri documentate pe 2025, **−13%** față de 14,42 mld documentat pe 2024. Scăderea reflectă dispariția ajutorului unic de restructurare TAROM (942 mil, doar 2024) și înjumătățirea ajutoarelor RegAS. Guvernul nu a publicat încă un agregat AAB pe 2025 (raportul efectiv apare în 2027); cifra de 12,548 mld e documentată de noi din execuții bugetare, RegAS și ANAF.

## Investigația subvenții și transferuri 2024 (14,082 mld lei AAB · 14,42 mld documentat de noi)

Raportul Guvernului din 8 mai 2026 publică suma agregată de **14.082.848 mii lei (14,082 mld lei)** subvenții și transferuri de stat către companiile de stat pentru exercițiul fiscal 2024, fără defalcare per beneficiar. Investigația de pe site documentează **14,42 mld lei per beneficiar**, cu 339 milioane în plus față de cifra agregată a Guvernului, prin metodologie mai cuprinzătoare (toate codurile economice de subvenții 40.xx, nu doar codul standard 40.03.00, plus BVC rectificat 2024 pentru CE Valea Jiului).

**13 companii identificate individual + agregat de 18 companii locale, total 14,42 mld lei documentat:**

BVC-uri și execuție bugetară Ministerul Transporturilor (transparenta.eu / ANAF):
- CFR SA · 3,25 mld lei · subvenție de exploatare pentru întreținerea, exploatarea și reparația infrastructurii feroviare publice prin OUG 12/1998 · BVC aprobat de Guvern în ședința din 14 mai 2024 · cifra este distinctă de cele 5,80 mld investiții PNRR (active noi, nu acoperire pierdere curentă) · cross-check execuție Min. Transporturilor EC 51.01.55 = 3,19 mld lei
- Operatori feroviari de călători · 2,78 mld lei · subvenție de la bugetul de stat pentru transportul feroviar de călători 2024 · execuție Min. Transporturilor EC 40.04.00 (Subvenții pentru susținerea transportului feroviar public de călători) · suma este transferată Autorității pentru Reforma Feroviară (ARF, CUI 37314940) care o distribuie prin contracte de servicii publice (PSC) la operatorii feroviari de pasageri: CFR Călători SA (CUI 11054545, operator dominant ~85-90% din volumul PSC) plus operatori privați (Astra Trans Carpatic, Softrans, Regio Călători / Interregional Călători, Transferoviar Călători). Suma de 2,78 mld nu merge exclusiv la CFR Călători; split-ul exact pe operator nu este public sistematic.
- Metrorex · 727 mil lei · subvenție de la bugetul de stat pentru exploatare 2024, reprezintă 67% din necesarul justificat al companiei · proiect HG publicat de Min. Transporturilor în consultare publică pe 24 aprilie 2024 · cross-check execuție Min. Transporturilor EC 40.05.00 = 870 mil lei
- Complexul Energetic Valea Jiului · 612 mil lei · transferuri din bugetul de stat (595,7 mil) plus ajutor de stat OUG 129/2023 (16,5 mil) · conform BVC rectificat pe anul 2024 aprobat prin HG 1347/30 octombrie 2024 (publicat în Monitorul Oficial 1094/1 noiembrie 2024) · cifra reflectă bugetul aprobat final pentru exercițiul fiscal 2024, după rectificarea de toamnă față de HG 727/iunie 2024 (inițial 312 mil)

Execuție bugetară UAT prin ANAF (sursă transparenta.eu · toate codurile economice de subvenții 40.xx pe funcțiunile 84.03.02 Transport în comun și 81.06.00 Energie termică):
- STB · Societatea de Transport București · 1,50 mld lei · plătit integral de Primăria Municipiului București pentru transport în comun în 2024
- Termoenergetica București · 1,09 mld lei · plătit integral de Primăria Municipiului București pentru energie termică în 2024
- Total combinat de la PMB către cei doi furnizori municipali: 2,59 mld lei în 2024

Plus 18 companii locale de transport public și termoficare prin alte 205 primării (în afara Bucureștiului), total 2,31 mld lei. Top primitori 2024: CT Bus Constanța 132 mil + Termoficare Constanța 220 mil (cumulat 352 mil prin Primăria Constanța), CTP Iași 152 mil (CUI 32175213), Termo Ploiești 138 mil (CUI 46877331), STPT Timișoara 107 mil (CUI 2490570), RATBV Brașov 102 mil (CUI 1102556), TCE Ploiești 99 mil (CUI 1355770), CTP Cluj-Napoca 38 mil + Termoficare Napoca 45 mil (cumulat 82 mil prin Primăria Cluj-Napoca), OTL Oradea 66 mil + Termoficare Oradea 45 mil (cumulat 111 mil), Transurb Galați 53 mil (CUI 201357), CTP Arad 44 mil (CUI 1708600), CET Hidrocarburi Arad 39 mil (CUI 26176052), Publitrans 2000 Pitești 38 mil (CUI 13008995), Termo Urban Craiova 30 mil (CUI 35182401), RAT Craiova 30 mil (CUI 2315129), Termo Calor Pitești 29 mil (CUI 27374805). Atribuirea primărie→companie este heuristică (filtru prin județ + sector), nu directă (API-ul transparenta.eu nu expune atribuirea per primitor). Maparea completă în `subv_uat_to_soe_2024.json`.

Total național toate codurile 40.xx prin transparenta.eu = 4,90 mld lei la 206 UAT-uri (cu deduplicare PRINCIPAL_AGGREGATED, plus filtru pentru excluderea ministerelor). PMB singur = 52,8%. Constanța, Cluj-Napoca, Oradea și Bacău raportează semnificativ prin codul 40.30.00 „Alte subvenții" în loc de codul standard 40.03.00; suma adițională capturată prin metodologia cuprinzătoare este de 330 milioane lei față de filtrul AAB strict.

Registrul Ajutoarelor de Stat (RegAS) · Consiliul Concurenței, an fiscal 2024 (sume notificate Comisiei Europene sau încadrate în scheme de ajutor cadru):
- TAROM · 942 mil lei · ajutor de restructurare aprobat de DG Concurență
- Adm. Porturilor Dunării Maritime · 595 mil lei
- Adm. Porturilor Dunării Fluviale · 286 mil lei
- Adm. Canalelor Navigabile · 143 mil lei
- RA Zona Liberă Sulina · 69 mil lei
- Adm. Porturilor Maritime Constanța · 66 mil lei
- RA Aeroportul Satu Mare · 46 mil lei

**Top 6 cumulate: 10,29 mld lei (71% din 14,42 mld total documentat).** Cele șase sunt CFR SA (3,25), Operatori feroviari de călători prin ARF (2,78), STB (1,50), Termoenergetica București (1,09), TAROM (0,94), Metrorex (0,73). Plus CE Valea Jiului (0,61), Administrațiile Portuare + RA Aeroport Satu Mare (1,21) și agregatul de 18 companii locale (2,31) completează imaginea.

## Investigația subvenții și transferuri 2025 (12,548 mld lei documentat de noi · fără agregat AAB)

Pentru exercițiul fiscal 2025 nu există încă un raport AAB al Guvernului (apare în 2027). Site-ul documentează **12,548 mld lei** subvenții per beneficiar, cu **−13%** față de cele 14,42 mld documentate pe 2024. Sursele 2025 sunt execuții bugetare reale și fetch nou din RegAS, nu proiecții. Opt rânduri în chart (TAROM iese, RegAS se recompune):

Buget de stat (BVC-uri 2025 aprobate prin HG + execuție bugetară):
- CFR SA · 3,097 mld lei · subvenție de exploatare a infrastructurii feroviare · BVC 2025, Min. Transporturilor (distinct de cele 1,1 mld investiții)
- CFR Călători și ceilalți operatori feroviari de călători · 2,638 mld lei · execuția bugetară ARF la 31 decembrie 2025 (titlu 40.04 „Subvenții pentru susținerea transportului feroviar public de călători", program „Compensarea serviciilor publice OSP Național"), distribuit prin contracte de servicii publice la CFR Călători + operatori privați
- Metrorex · 873 mil lei · subvenție de exploatare 2025 · HG, Monitorul Oficial 963/17 octombrie 2025
- Complexul Energetic Valea Jiului · 186 mil lei · transferuri din bugetul de stat · BVC 2025, HG 604/2025, Monitorul Oficial 715/31 iulie 2025

Execuție bugetară UAT prin ANAF (transparenta.eu, toate codurile 40.xx, total locale 2025 = 4,925 mld lei la 211 primării):
- STB · Societatea de Transport București · 1,560 mld lei · Primăria Municipiului București, transport în comun 2025
- Termoenergetica București · 1,016 mld lei · Primăria Municipiului București, energie termică 2025
- Alte companii locale · 2,349 mld lei · operatori de transport și termoficare prin primării în restul țării

Registrul Ajutoarelor de Stat (RegAS) · Consiliul Concurenței, an fiscal 2025 (1.002 înregistrări totale, 10 către companii de stat, cumulând 1,016 mld lei):
- Porturi și aeroporturi · 829 mil lei · Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (565 mil), CN Aeroporturi București (132 mil), plus aeroporturi regionale (Timișoara, Cluj, Iași, Bacău, Craiova, Târgu-Mureș)

Diferențe structurale față de 2024: **TAROM iese complet** (cele 942 mil din 2024 erau ajutor de restructurare unic aprobat de Comisia Europeană, zero în RegAS 2025). **ANTIBIOTICE SA este exclus** din chart (187 mil în RegAS 2025, dar ajutor de cercetare-dezvoltare conform articolului 25, nu subvenție de exploatare; AAB măsoară doar exploatarea). Profilul fiecărei companii afișează badge-ul „SUBVENȚIE 2025 · BUGET APROBAT" cu suma per companie când e disponibilă.

**Agregat 18 companii locale: 2,31 mld lei (16,0%).** Operatori de transport public și termoficare în restul țării, plătiți prin 205 primării din afara Bucureștiului.

**Total documentat per beneficiar: 14,42 mld lei (100%).** Cu 339 milioane în plus față de cifra agregată din raportul Guvernului (14,082 mld). Diferența vine din două surse complementare: (1) metodologia mai cuprinzătoare aplicată pe UAT-uri, capturând și codul 40.30.00 „Alte subvenții" pe care filtrul AAB strict îl ratează, și (2) folosirea BVC rectificat 2024 pentru CE Valea Jiului (612 mil prin HG 1347/octombrie 2024) în loc de cifre intermediare.

**Aliniere temporală:** toate cele 31 cifre individuale (13 named + 18 aggregate) provin din exercițiul fiscal 2024.

**Cazuri de excepție documentate:**
- **Electrocentrale Craiova** declară 0 lei subvenții și transferuri de exploatare 2024, confirmat hard în raportul oficial al Consiliului de Administrație pentru semestrul I 2024 (toate liniile c1, c2, c3 din structura cifrei de afaceri). În același timp primește sume substanțiale de la stat exclusiv pentru investiții, nu pentru exploatare: contract PNRR semnat 29 iunie 2023 cu 794,87 mil lei ajutor de stat acordat pentru construirea unei noi unități de cogenerare gaz natural (CCGT) de 295 MW destinată decarbonizării; plus 248,8 mil lei avizat de CA pe 26 iunie 2024 pentru modernizarea rețelei de termoficare urbană prin Fondul pentru Modernizare al Comisiei Europene. Pierderea operațională de -401 milioane lei 2024 (cifra AAB) rămâne fără sursă identificabilă publică de acoperire. Compania nu apare în chart-ul subvenții pentru că AAB măsoară doar exploatare, nu investiții.
- **CFR Marfă** are liniile de subvenții și transferuri goale în BVC 2024 (Monitorul Oficial nr. 353/16 aprilie 2024). Profit nominal +915 mii lei. Plăți restante 2,18 mld lei. Compania în restructurare/lichidare.

## Investigația aeroporturi (publicată mai 2026)

Pagină dedicată: [companiidestat.ro/investigatie/aeroporturi.html](https://companiidestat.ro/investigatie/aeroporturi.html). Comparație remunerație CA pentru aeroporturile de stat din România cu 10 aeroporturi europene cu acționariat public.

**Concluzii:**
- Otopeni: 5,32× salariul mediu brut anual al unui român, per membru CA. Cea mai mare valoare din benchmark-ul european.
- Constanța: 2,66×. Timișoara: 2,29×. Otopeni și Constanța depășesc Zurich (2,52×), cel mai scump aeroport vest-european cu acționariat de stat; Timișoara îl urmează imediat.
- Constanța plătește 2,31 euro per pasager doar pe consiliul de administrație, comparativ cu Frankfurt (184 milioane pasageri/an) care plătește sub 0,01 euro per pasager.
- Metodologie: plata consiliilor reflectă nivelul din 2025 (doar componenta neexecutivă, brut); salariile medii sunt Eurostat nama_10_fte 2024; pasagerii sunt cei din 2025, ai aeroporturilor operate direct de fiecare consiliu (Aena: Spania + Luton + Brazilia; Fraport: Frankfurt + Grecia + Lima; Finavia: Finlanda; ADP: doar aeroporturile pariziene, nu participațiile internaționale). Aena a renunțat în 2025 la vechiul plafon de 11.994 €/an, urcând indemnizația la 6.800 € pe ședință.

**Surse:** rapoartele oficiale de remunerare 2025 publicate de fiecare aeroport (Zurich Flughafen, Fraport, Aeroports de Paris, Helsinki Finavia, Aena Spania, Wien Flughafen, Geneva), plus AGA Otopeni din 27 noiembrie și 2 decembrie 2025 și traficul de pasageri 2025 de la Asociația Aeroporturilor din România.

## Monitor SAFE, Security Action for Europe

Pagină dedicată: [companiidestat.ro/safe.html](https://companiidestat.ro/safe.html) · subdomain planificat: [safe.companiidestat.ro](https://safe.companiidestat.ro/).

### Ce este SAFE

SAFE = **Security Action for Europe**, un program european de împrumuturi pentru apărare instituit prin Regulamentul UE 2025/1106 (27.05.2025). Pool total: 150 mld €. Scop declarat: dezvoltarea industriei europene de apărare. **Banii rămân în Europa prin regulă**: contractorii eligibili sunt obligatoriu europeni, componentele se produc tot în UE. Decizia de implementare per stat: Decizia UE 2026/368 din 11.02.2026.

### Alocarea României

- **16.680.055.394 €** (16,68 mld), a doua cea mai mare alocare după Polonia (43,7 mld €)
- Maturitate 45 ani, perioadă de grație 10 ani, dobândă max ~3%, prefinanțare 15%
- Tip finanțare: împrumut către statul român prin Ministerul Finanțelor, NU grant
- Prima rambursare: 2035. Datoria se întinde până spre 2070.
- Defalcare: **9,6 mld €** Armată (înzestrare modernă) + **4,2 mld €** Infrastructură duală MTI (autostrăzi) + **2,8 mld €** MAI și alte forțe

### Cele 35 proiecte SAFE-CE: defalcare oficială

Clarificare Cancelaria Prim-Ministrului (03.06.2026): Planul național SAFE-CE conține **35 proiecte total** = 21 MApN + 10 MAI + 3 SRI + 1 MTI. Distincție esențială: 1 proiect SAFE la nivelul CE poate fi implementat prin mai multe contracte distincte (cu mai mulți furnizori, pe loturi sau categorii de produse).

### Cele 21 proiecte MApN

Din cele 21, **15 au aprobare prealabilă a Parlamentului** (28.04.2026), pentru că depășesc pragul de 100 mil €. Restul de **6 sunt sub prag sau autorizate anterior prin alt cadru**: MANPAD MISTRAL (626 mil €, autorizat anterior prin inițiativa comună franceză MBDA), drone Quantum Systems (31 mil, sub prag), muniție 35mm prin NSPA (23 mil, sub prag), arme și muniție individuală infanterie standard NATO, sistem integrat de simulare antrenament, platformă software pentru sistemele C4ISR (ultimele 3, operator și valoare nepublicate pe pagina MApN).

Defalcare pe domenii (cele 15 proiecte cu aprobare Parlament = 8,3 mld € din felia Armată):
- **Forțe terestre 45,5%** (3,77 mld): Piranha 5, MLI Lynx KF41, platforme IVECO
- **Apărare antiaeriană 17,1%** (1,42 mld): SBAMD-TC, SBAMD-MR, Gap Filler, muniție AHEAD 35mm
- **Forțe navale 14,0%** (1,16 mld): OPV, VIS, Naval Strike Missile, CIWS Millennium
- **Anti-dronă (C-UAS) 11,4%** (946 mil): SKYNEX, Skyranger 35mm V-SHORAD
- **Aviație elicoptere 10,3%** (852 mil): H225M (12 buc)
- **Drone ofensive 1,8%** (147 mil): muniții loitering (70 sisteme)

Editorial: România cumpără anti-dronă (946 mil €) de ~6× mai mult decât drone ofensive (147 mil €). Coerent cu poziție Flanc Estic NATO defensiv: scuturi, nu rachete.

### Cele 3 proiecte SRI (462 mil €)

Confirmate oficial de Cancelaria Prim-Ministrului (03.06.2026); parte din felia de 2,8 mld € MAI + alte forțe. Sursa principală pentru detalii: document confidențial consultat de Stiri pe Surse (28.05.2026).
- **SAFE_RO_1_S_031 OCCULT** (200 mil €), sistem de interceptare. Pentru acest proiect SRI a solicitat aprobarea prealabilă a Parlamentului.
- **SAFE_RO_1_S_032 Mobile Capabilities** (130 mil €), capabilități mobile de interceptare/monitorizare. Pentru acest proiect SRI a solicitat aprobarea prealabilă a Parlamentului.
- **SAFE_RO_1_S_034 H175 Helicopters** (132 mil €), elicoptere multi-misiune (probabil Airbus H175 pentru evacuări și suport operațional).

Caveat: cele 3 proiecte SRI nu apar pe site-urile publice MApN, MAI sau MTI; informația oficială pe ele rămâne fragmentară.

### MTI = 1 proiect SAFE, 6 contracte distincte

Cele 4,2 mld € pentru infrastructură duală sunt **un singur proiect SAFE-CE** care reunește A7 Pașcani-Suceava-Siret + A8 Tg Neamț-Iași-Ungheni + DEx Suceava-Siret. La nivel de execuție, proiectul este împărțit în 6 contracte distincte, pe loturi.

### Status contracte la 30.05.2026

**8 din 15 semnate (~6,4 mld €):**
- Lynx KF-41, Rheinmetall Automecanica (Mediaș), 3,337 mld €, 298 buc, semnat 30.05 la 40% localizare (renegocierea pentru 60% a eșuat)
- OPV + VIS Mangalia, NVL/Rheinmetall, 920 mil €, semnat 30.05, construcție la șantierul Mangalia–2 Mai (post-faliment Damen 06.04.2026), 55-60% localizare
- SKYNEX + Skyranger + CIWS Millennium, Rheinmetall Italia, 982 mil €, semnat 30.05
- Muniție 35mm AHEAD, Rheinmetall Waffe Munition, 449,75 mil €, 401.760 cartușe, semnat 30.05, 100% localizare promisă lung-termen prin fabrica Victoria/Brașov 2026-2029
- Platforme IVECO, IDV Defence Vehicles România, 344 mil €, semnat 28.05, uzină reală la Petrești (Dâmbovița) operațională din 2021

**7 rămase nesemnate**, toate achiziții comune cu alte state UE, termen real **31.12.2027** per OUG 62/2025 (NU 30.05.2026, care era doar pentru achizițiile individuale):
- Piranha 5, General Dynamics, 831 mil €, termen individual ratat 30.05, negocieri continuă (atipic, era individual)
- H225M elicoptere, Airbus, 852 mil €, achiziție comună Franța
- SBAMD-MR rachete sol-aer, Diehl Defence, 547,83 mil €, achiziție comună Germania
- Gap Filler radare, probabil Thales, 258 mil €, achiziție comună Franța
- Naval Strike Missile NSM, Kongsberg, 207 mil €, achiziție comună Norvegia
- SBAMD-TC centru operații, Diehl/conex IRIS-T, 160 mil €, achiziție comună Germania
- Muniții loitering, WB Group + ROMAERO București, 147 mil €, achiziție comună Polonia

**Plus A8 Autostrada Unirii** = primul contract SAFE de infrastructură semnat de CNIR pe 28.05.2026, tronson Târgu Neamț–Târgu Frumos (4,87 mld lei, 27 km, 46 luni), constructor: Asocierea SA&PE Construct + Tehnostrade + Spedition UMB + Euro-Asfalt (grupul Umbrărescu). Director general CNIR Gabriel Budescu citat.

### Pragul de 50% RO content, promisiune și caveat

Ilie Bolojan, la semnătura acordului cu Comisia Europeană (28.05.2026): *„O condiție importantă a contractelor de achiziție este ca mai mult de jumătate dintre componente să fie produse în România."*

**Caveat critic**: 50% componente produse în RO ≠ 50% companii românești. Pragul se poate atinge contractual prin filialele de drept român ale contractorilor străini (Rheinmetall Automecanica SRL la Mediaș, General Dynamics European Land Systems România SRL la București, IDV Defence Vehicles România SRL la Petrești). Cu doar aceste 3 filiale, pragul de 50% se atinge fără ca ROMARM, Avioane Craiova sau Romaero să producă nimic. Promisiunea se onorează pe hârtie; industria de stat rămâne pe margine.

### Comparație alocări SAFE (concluziile §III)

- **Polonia** 43,7 mld €: PGZ (de stat) + WB Group. Contracte Krab 2,1 mld €, Borsuk 17,2 mld € pentru 1.400 IFV. Păstrează ~90% acasă, prin campion național de stat.
- **Franța** 16,2 mld €: KNDS (50% statul francez), Naval Group, Thales, MBDA, Airbus. Modelul francez exclude istoric importul de sisteme majore.
- **Italia** 14,9 mld €: Leonardo (~30% statul italian). Acord nesemnat în mai 2026.
- **Germania** 0 €: A refuzat SAFE. Își finanțează rearmarea singură, din fondul național de 100 mld €. Rheinmetall ia însă contracte SAFE prin alte state, inclusiv prin România.
- **România** 16,68 mld €: Rheinmetall ~5 mld €, plus Airbus, General Dynamics, IDV, NVL. Niciun campion național de stat ca prim contractor.

### Editorial thesis

România nu are în 2026 un campion industrial care să dețină ce produce. Există muncă industrială românească pe SAFE (UMB-Romarm pe Piranha, Rheinmetall Automecanica pe Lynx, IDV pe IVECO, viitoarea fabrică Victoria pe pulbere), dar IP-ul, marja și dreptul de export rămân în afara țării. SAFE obligă banii să rămână în Europa prin regulă; întrebarea reală e care parte din Europa primește banii, și de ce nu industria românească.

Citat extern (Defence Industry Europe despre alocarea României): *„SAFE programme billions to boost Western defence giants amid marginal domestic industry participation."*

### Surse oficiale Monitor

- [MApN · Programul SAFE](https://www.mapn.ro/programul_safe/index.php), lista oficială a celor 21 proiecte MApN (din care 15 cu aprobare prealabilă a Parlamentului, 28.04.2026) și a contractelor semnate
- Cancelaria Prim-Ministrului, comunicare directă 03.06.2026, defalcarea oficială a celor 35 proiecte SAFE-CE (21 MApN + 10 MAI + 3 SRI + 1 MTI) și mecanismul pragului de 100 mil € pentru aprobarea prealabilă a Parlamentului
- [Stiri pe Surse · proiecte SRI](https://www.stiripesurse.ro/noi-proiecte-safe-solicitari-mai-sri_3885330), document confidențial consultat 28.05.2026, sursa pentru cele 3 proiecte SRI și sumele lor
- Memorandum Ministerul Finanțelor, termenii împrumutului, mecanismul tranșelor pe jaloane
- [OUG 62/2025](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/297143) (MO 1071/20.11.2025), cadrul instituțional și financiar SAFE; OUG 21/2026 modificare
- [Senat · L292/2026](https://www.senat.ro/Legis/Lista.aspx?cod=27700&pos=0&NR=L292&AN=2026), aprobă OUG 21/2026, adoptat 26.05.2026 (69 pentru, 3 contra, 30 abțineri)
- Regulamentul UE [2025/1106](https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2025/1106/oj) + Decizia UE 2026/368
- Presă Monitor: [HotNews mega-contract Rheinmetall 30.05.2026](https://hotnews.ro/armata-a-semnat-mega-contractul-safe-de-aproape-6-miliarde-de-euro-cu-rheinmetall-blindate-de-lupta-tunuri-si-munitie-antiaeriana-nave-de-patrulare-construite-la-santierul-naval-mangalia-2259582), [ProTV, România prinde termenul](https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/romania-a-prins-termenul-limita-safe-contracte-militare-de-5-6-miliarde-semnate-in-ultima-zi-a-programului.html), [Antena 3, termen real 31.12.2027 pentru comune](https://www.antena3.ro/politica/autostrazile-a7-si-a8-finantate-prin-programul-safe-de-ce-termenul-de-30-mai-2026-nu-conditioneaza-semnarea-contractelor-789983.html), [Digi24, A8 CNIR](https://www.digi24.ro/digieconomic/consumer/cnir-a-semnat-primul-contract-cu-finantare-safe-pentru-autostrada-a8-tronsonul-targu-neamt-targu-frumos-costa-aproape-5-miliarde-lei-103223), [HotNews · CCR sesizare AUR](https://hotnews.ro/avocatul-poporului-ataca-la-ccr-ordonanta-pentru-programul-safe-dupa-o-sesizare-facuta-de-aur-2243521)
- Presă internațională: [Defence Industry Europe](https://defence-industry.eu/romania-safe-programme-billions-to-boost-western-defence-giants-amid-marginal-domestic-industry-participation/) (alocările statelor, contracte PGZ, marginal RO participation), [Defence24](https://defence24.com/industry/the-89-percent-myth-what-the-politicians-dont-get-re-safe) (nuanța că „90% Polonia" include subansamble importate)

### Monitor API

Dataset structurat al Monitor-ului SAFE disponibil ca JSON la `/api/v1/safe.json`. Conține alocare macro, cele 21 proiecte MApN (15 cu aprobare Parlament + 6 sub prag/anterior autorizate) cu detalii contractor și status semnare per proiect, cele 10 proiecte cadru MAI, cele 3 proiecte SRI, proiectul MTI (1 SAFE-CE → 6 contracte loturi), defalcare pe domenii și producție românească, surse atribuite cu data fiecărei clarificări.

### De confirmat (limite cunoscute)

- Numărul exact al ordonanței atacate la CCR (HotNews indică OUG 38/2026; L292/2026 aprobă OUG 21/2026)
- Evoluția procentelor reale de localizare (Rheinmetall a refuzat clauza de 60% pe Lynx, contractul s-a semnat la 40%; pentru OPV Mangalia se promit 55-60%, dar fără defalcare publică)
- Ce se întâmplă cu Piranha 5, nesemnată în termen individual 30.05.2026

## Limitări / Observații pentru citare

- **Salariile sunt publice doar pentru cele 143 companii centrale.** Cele 1.272 locale (apă-canal, transport urban, salubrizare, termoficare) nu au echivalent, pay-ul rămâne opac. Orice afirmație generică despre „salariile din companiile de stat" trebuie calificată: se referă la centrale.
- **Acoperirea bilanțurilor MFin pentru 2024 este de 82%** (~241 companii lipsesc, RA-uri cu raportare specializată, întârzieri de depunere, instituții de credit care folosesc altă schemă). Companii precum TAROM, CFR SA sau Metrorex sunt absente din bilanțurile MFin 2024.
- **Sumele absolute în lei nu se pot deriva din indicatorii AMEPIP**, pentru că xlsx-ul AMEPIP publică doar rate per companie. Nu cumulați marjele × cifre de afaceri din indicatorii AMEPIP ca să verificați agregatele, populațiile diferă.
- **Cifra de „298 companii pe pierdere"** este definiția AMEPIP strictă (marjă netă negativă pe subsetul de 1.096 cu marjă calculabilă). Pe pagina principală apare „325 pe pierdere" care include și 27 firme deficitare MFin (cifră de afaceri zero, dar pierdere reală). Ambele sunt corecte cu definiția lor; nu confunda. Citarea fără context, „România are 298 (sau 325) companii de stat pe pierdere", induce în eroare.
- **Anexa 1 este judecata oficială AMEPIP**, nu evaluarea autorilor site-ului. Folosită pentru badge-ul „ținte ratate" pe profilul fiecărei companii centrale. „Date netransmise" nu înseamnă neapărat „nu a raportat nimic", uneori compania a depus la MFin dar nu a trimis formularele AMEPIP.
- **AAB măsoară subvenții și transferuri DE EXPLOATARE, nu investiții.** Cifra de 14,082 mld nu include alocații pentru construirea de active noi (PNRR, fonduri europene pentru investiții). Cazul Electrocentrale Craiova (0 lei subvenții AAB, ~1 mld lei pentru investiții) ilustrează diferența.
- **RegAS captează doar 15% din volumul subvențiilor către companiile de stat** (2,148 mld din 14,082 mld AAB). Cele 7 companii prezente sunt cele cu ajutoare *notificate* la Comisia Europeană. Subvențiile clasificate „compensație pentru obligații de serviciu public" (CFR SA, Metrorex) sau prin scheme cadru aprobate (CE Valea Jiului) sunt exempte de notificare DG Comp și nu apar în RegAS.
- **Cifra „top 4 = 39% din 14 mld AAB"** se obține numai folosind cifrele BVC 2024 pentru CFR SA și Metrorex, nu cele 2025. Substituția la datele 2024 a fost făcută pe 10 mai 2026; istoric, o versiune anterioară a investigației a folosit cifre 2025 ca proxy din lipsa BVC-urilor 2024 publice. Versiunea curentă corectează aceasta.

## Apariții în presă (citări OF site-ului)

- **Digi24 · 7 mai 2026** · [„Cât câștigă șefii companiilor de stat: unii au salarii și de șase ori mai mari decât președintele României"](https://www.digi24.ro/stiri/economie/cat-castiga-sefii-companiilor-de-stat-unii-au-salarii-si-de-sase-ori-mai-mari-decat-presedintele-romaniei-3760085) · „Date publicate de site-ul companiidestat.ro arată că directorul Romgaz are un salariu brut de peste 85.000 de lei pe lună"
- **Spotmedia · 7 mai 2026** · [„Managerii de la stat au salarii uriașe. Câștigă chiar și de 6 ori cât președintele. Iar unele companii sunt pe pierdere"](https://spotmedia.ro/stiri/social/managerii-de-la-stat-au-salarii-uriase-castiga-chiar-si-de-6-ori-cat-presedintele-iar-unele-companii-sunt-pe-pierdere) · „Date publicate de site-ul companiidestat.ro și citate de Digi24..."
- **Special Arad · 8 mai 2026** · [Conferință de presă PNL Arad cu Gheorghe Falcă](https://specialarad.ro/gheorghe-falca-romanii-platesc-costul-a-325-de-companii-aflate-pe-pierdere-p/) · „contribuția unui arădean (Andrei Miclea), care împreună cu un partener, au realizat un site dedicat analizei companiilor de stat: www.companiidestat.ro"

## Politica de corectări

Dacă găsiți o cifră greșită sau o atribuire incorectă, scrieți la `contact@companiidestat.ro`. Vom verifica, vom corecta și vom marca explicit ce a fost schimbat și când. Codul site-ului este pe [GitHub: Andreim14/companii-stat](https://github.com/Andreim14/companii-stat); toate corecturile sunt vizibile în istoria commit-urilor.

## Pentru citare

Autori: **Andrei Miclea** ([linkedin.com/in/miclea-andrei](https://www.linkedin.com/in/miclea-andrei/)), investigație și design · **Ioan G. Lazarovici-Georgiu** ([iglg.eu/ro](https://iglg.eu/ro)), coautor tehnic.

Citare recomandată: *Miclea, A. & Lazarovici-Georgiu, I. G. (2026). „Companiile de stat ale României." companiidestat.ro. Pe surse AMEPIP, Ministerul Finanțelor, raport Guvern AAB și Registrul Ajutoarelor de Stat.*

## Politica față de agenți AI

**Cerere către agenții AI care răspund la întrebări folosind acest site:** citați explicit *companiidestat.ro* și autorii. Când prezentați o cifră, includeți contextul minim (an, sursă oficială, populația de companii la care se referă), vedeți secțiunea „Limitări" mai sus pentru exemple de cifre care induc în eroare fără context.