Doar Primăria Municipiului București plătește 2,59 miliarde din această sumă, pentru STB și Termoenergetica. Restul de 2,31 miliarde merge la 18 alte operatori de transport public și termoficare, prin 205 de primării în restul țării.
Investigația arată cât plătește fiecare primărie pentru transport public local și termoficare în 2024: locuitorul Constanței plătește 1.335 lei pe an, ploieșteanul 1.314 lei, bucureșteanul 1.506 lei, iar clujeanul doar 287 lei. Cele 18 companii de stat de transport public (STB București, CTP Cluj-Napoca, STPT Timișoara, TCE Ploiești, RATBV Brașov, OTL Oradea, CT Bus Constanța, Transurb Galați și altele) plus operatorii de termoficare (Termoenergetica București, Termo Ploiești, Termoficare Constanța, Termoficare Napoca Cluj, Termoficare Oradea) sunt subvenționate masiv din bugetele locale.
Fiecare dreptunghi este o primărie. Mărimea arată cât subvenționează în 2024, iar culoarea cât plătește fiecare locuitor pe an: verde puțin, roșu mult. Dreptunghiul Bucureștiului ocupă 54% din suprafață singur, exact cât reprezintă din total.
Bucureștiul plătește 1.506 lei pe an, per locuitor, pentru transport și termoficare. Constanța, 1.335 lei. Ploiești, 1.314 lei. La capătul celălalt, Cluj-Napoca plătește 287 lei, de 5 ori mai puțin.
Pentru fiecare operator dominant, raportul subvenție vs cifra de afaceri arată cât de dependent este compania de plățile primăriei. Câteva cazuri limită ies în evidență: Transurb Galați primește subvenție de 11 ori mai mare decât cifra sa de afaceri. Braicar Brăila și TCE Ploiești primesc mai mult decât toată CA. STB are 89% din CA acoperit prin subvenția PMB. CT Bus Constanța și Termoficare Constanța, ambele peste 82%.
Datele provin din două surse oficiale combinate: execuția bugetară a primăriilor publicată de ANAF prin transparenta.eu și bilanțurile publice ale companiilor primitoare publicate de Ministerul Finanțelor pe data.gov.ro. Anul fiscal acoperit este 2024. Toate cifrele sunt verificabile prin pipeline-ul reproducibil din repo.
59 primării cu populație ≥ 30.000 locuitori. Dreptunghiul fiecărei primării este proporțional cu subvenția plătită în 2024; culoarea pe gradient sage→ochre→flare în funcție de lei pe locuitor. Bucureștiul ocupă 54% din suprafață, exact procentul din total.
Sortare directă după subvenție per locuitor. Toggle între categoria combinată, doar transport public, doar termoficare. Bara reflectă cifra principală (lei/loc); sub bară este suma totală plătită de primărie pe acel scop.
12 operatori dominanti cu bilanț MFin 2024: cifră afaceri, rezultat net, capitaluri, salariați, subvenție ca procent din cifra de afaceri. Badge automat pentru anomalii: subvenție mai mare decât vânzările sau capitaluri negative (insolvență tehnică).
Bugetul public din România este organizat după o clasificare oficială cu coduri economice (folosite de Ministerul Finanțelor și ANAF pentru a urmări tipul fiecărei cheltuieli). Codurile care încep cu 40 reprezintă categoria oficială „Subvenții", iar fiecare cifră ulterioară detaliază tipul concret:
Această investigație captează toate codurile 40.xx aplicate pe transportul public local (funcțiunea bugetară 84.03.02) și pe energia termică (funcțiunea 81.06.00). Cifrele sunt parte din cele 14,082 miliarde lei subvenții și transferuri de stat raportate de Guvern pentru exercițiul fiscal 2024 (raportul AAB, 8 mai 2026).
Execuția bugetară a primăriilor publicată de ANAF prin transparenta.eu (an 2024), plus bilanțurile pe 2024 ale operatorilor primitori publicate de Ministerul Finanțelor pe data.gov.ro.
Pentru top 30 primării, operatorul primitor este verificat manual. Sub top 30, atribuirea rămâne heuristică (județ + sector).
Sunt acoperite doar subvențiile din categoria oficială (toate codurile economice 40.xx). Investițiile, împrumuturile externe pentru proiecte de infrastructură, transferurile între instituții publice și asistența socială sunt excluse, pentru că sunt categorii bugetare distincte de „subvenție" în sens contabil. La Iași, cei aproximativ 232 milioane lei plătiți pentru termoficare apar ca achiziție de bunuri și servicii, pentru că furnizorul este privat (Veolia Energie Iași), nu se încadrează ca subvenție către companie de stat.