home-compani-de-stat

Terenuri agricole românești furate au ajuns în proprietatea băncii olandeze Rabobank

Fonduri de pensii americane și olandeze profită de pe urma țăranilor români care-și vând fără să știe sau fără voia lor terenurile agricole uneia dintre cele mai mari bănci din lume. Unele vânzări s-a făcut fie forțat, fie prin intermediari cunoscuți ca infractori, sau cu directa contribuție a unor primari. Ancheta a fost realizată de jurnaliștii Luke Dale-Harris și Sorin Semeniuc și publicată de Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație.

tractor windmills foto Luke Dale-Harris

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Gigantul bancar olandez Rabobank trebuie să răspundă unor întrebări legate de investițiile sale în România, având în vedere că una dintre sucursalele sale din România „acaparează terenuri” într-unele dintre cele mai sărace și corupte regiuni ale țării.

Rabobank a achiziționat peste 21.000 de hectare de teren arabil în România din 2011 încoace ca parte a unui plan de investiții pe 15 ani, beneficiile financiare plănuite după această perioadă fiind de peste 900 de milioane de euro pentru investitori. Aceaste achiziții s-au făcut prin trei firme care aparțin fondului de investiții Rabo Farm înființat de bancă, fond capitalizat cu 315 milioane de euro, special pentru acest tip de operațiuni în România și Polonia.

În multe cazuri, însă, fondul de investiții a profitat de corupție și a abuzat de cei mai săraci și lipsiți de apărare români, nereușind să respecte standardele de conduită ale băncii atunci când făcea afaceri cu infractori condamnați și cu politicieni locali. O investigație a Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI) și a De Correspondent din Olanda a scos la iveală faptul că în cel puțin 11 cazuri terenurile agricole cumpărate de fondul de investiții fac acum obiectul anchetelor procurorilor anticorupție, având în vedere acuzațiile de fals și înșelăciune.

În alte cazuri, sătenii s-au dus cu jalba la judecătorie și au reclamat fondul de investiții, susținând că ei nu au vândut pământurile pe Rabo Farm le deține și de pe care își încasează arenda. Am aflat, în urma a zeci de interviuri și a studierii a sute de planuri cadastrale și acte ale instanțelor, că una dintre filialele Rabo Farm a lucrat în cele mai multe cazuri cu intermediari care l-au angajat pe Gheorghe Papuc, un infractor condamnat, să le găsească terenuri de vânzare. Sătenii mai vârstnici explică cum Papuc a venit la ei în toiul nopții, i-a hărțuit și i-a păcălit să își vândă terenurile. Toți cei cu care am discutat nea-u spus exact același lucru. Că au fost îmbarcați într-un autobuz într-un oraș învecinat împreună cu alte zeci de consăteni

Odată ajunși acolo, ei au fost duși într-un bloc, apoi împinși într-o cameră mică puțin luminată și puși să semneze în fața unui notar că renunță la terenuri. Li s-a plătit mai puțin de 80 de euro/hectar, dar nu au fost în stare să numere banii până acasă din cauza întunericului din încăpere și din autobuz. Nimeni dintre cei cu care am discutat nu avea habar cui i-a vândut de fapt terenul. Rabo farm a cumpărat terenrui în cel puțin 51 de sate românești, toate aflate în zone de câmpie din vestul, sudul și estul țării. După achiziționare, Rabo Farm a dat în arendă pământurile către fermieri români pe care îi numește „arendași pricepuți” și pe care fondul de investiții speră să îi ajute să-și „dezvolte afacerea”.

Dovezile noastre arată că aproape un sfert dintre cei 129 de arendași ai Rabo Farm sunt fie politicieni, fie infractori condamnați pentru diferite infracțiuni, furt, mită sau pentru că au exploatat oameni,  ori baroni locali aflați în strânsă legătură cu oficiali corupți. În satele în care Rabo Farm dă în arendă terenurile unor firme deținute de primar sau apropiate acestuia, localnicii ne-au explicat cum totul este monopolizat, resursele locale și posibilitățile de angajare fiind în mâna unor mici grupuri din preajma primarului.

Contractele încheiate între arendași și Rabo Farm arată că fondul de investiții se folosește de o lacună legislativă care îi permite să redirecționeze subvențiile pentru agricultură venite de la UE către propria teșcherea, deși nu cultivă de fapt pământul. Folosinf o bază de date online am aflat că arendașii transferă subvenția către Rabo Farm drept garanție pentru arendă, redirecționând astfel ajutorul principal oferit de UE pentru agricultură dinspre femrieri către investitori. Atunci când am cerut Rabo Farm să explice această redirecționare a subvențiilor, Rabo Farm a precizat că: „acest fapt este în concordanță cu legislația din România și din multe alte state UE și este în favoarea fermierilor”.

Ceea ce am descoperit noi este în contrast cu reputația Rabobank, aceea de a fi cea mai responsabilă dintre băncile din lume și ridică întrebări serioase legate de angajamentul fondului de investiții de a face verificări cu cine lucrează, dar și în ceea ce privește responsabilitatea socială a corporației. Într-un raport publicat în 2013 al Rabo Farm se preciza faptul că: „înainte de a achiziționa o fermă sau a investi în ea, facem o verificare și o analiză amănunțită a vânzătorilor, arendașilor, operatorilor de ferme, fermelor și a multor altor factori relevanți pentru faze de investiție”. De asemenea, raportul mai arată că: ”Rabo Farm este activ în regiunile rurale unde situația economică și socială este sub media țării. Rabo Farm crede că investițiile sale contribuie la dezvoltarea socio-economică a comunităților unde activează și că acest fapt are rolul de a ajuta această dezvoltare”.

Pe parcursul unei investigații care a durat un an am descoperit un alt tablou decât cel prezentat mai sus. Unul în care Rabo Farm scoate profit dintr-un sistem adânc înfundat în corupție și sărăcie și contribuie la izolarea micilor fermieri dintr-una din cele mai sărace state ale Uniunii Europene.

Într-o reclamă pentru Rabo Farm, fondul de investiții explică că se așteaptă la o creștere anuală de 8% a terenurilor pe care le dețin, în concordanță cu creșterea rapidă a prețului terenurilor agricole în statele europene din estul Uniunii. După 10 – 15 ani, fondul de investiții intenționează să vândă terenurile cu un preț triplu decât cel de achiziționare. Majoritatea profitului Rabo Farm merge în fonduri de pensii olandeze sau americane. Conform unui raport publicat de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU, printre investitorii Rabo Farm se numără fondurile de pensii olandeze APG și PZFW (fost PGGM) și fondul american TIAACREF, aflat printre primele 100 din Statele Unite. Rabobank nu a dezvăluit nici o informație legată de cât a investit fiecare dintre aceste entități.

Rabo Farm a investit până acum 315 milioane de euro, jumătate din suma de care dispune, în terenuri din România și Polonia. Următoarele 300 de milioane de euro fac parte dintr-un al doile fond de investiție, denumit Rabo Farm Fund II, care este așteptat să investească tot in România și Polonia dar se poate extinde către alte țări est Europene. Managerul Rabo Farm, Dick Van Den Oever ne-a declarat că lansarea noului fond este deocamdată amânată “din mai multe motive”, dar că se așteaptă o lansare în primul trimestru al anului viitor.

Într-un interviu oferit IP Nederland în aprilie 2014, Gerd Boeckenoff, șeful investițiilor Rabo Farm, a declarat că: ”Chiar dacă avem în vedere și țările învecinate, inclusiv statele baltice și Slovacia, noi sunt conservatori și preferăm să ne axăm în continuare pe cele două state în care deja ne desfășurăm activitatea”.

Cum au aflat fermieri români că pământul lor a fost vândut către Rabobank (fără acordul lor)

Mircea Necrilescu nu a vrut să stăm de vorbă cu el nici acasă, nici la barul sătesc, de fapt nicăieri în Zărand, comuna în care trăiește de când s-a născut. A preferat să vorbească în timp ce-și conducea mașina departe de locul natal. Abia când Zărandul nu s-a mai văzut în oglinda retrovizoare a început să vorbească. Ne-a spus cum i-a fost furat pământul, cum într-o zi, în timp ce completa niște hărtii la primărie, i s-a spus simplu că o parte din ferma lui pur și simplu nu mai este a lui, pentru că a fost vândută unor străini. Cui, nimeni din primărie nu a vrut să-i spună. Și nici cum s-a putut întâmpla acest lucru. ”Asta au pățit mai mulți oameni din comună. Nu știu exact cum s-a întâmplat, dar am auzit că s-au falsificat documente cu ajutor de la primărie. Este pămîntul nostru, moștenit de la părinți, și nu e corect să apară cineva care să devină, așa, proprietar”, a spus Necrilescu.

Deși nu știe asta, parte a terenului lui Necrilescu este deținut acum de Rabo Farm, fondul de investiții de 615 milioane de euro deținut de gigantul bancar olandez Rabobank. Rabo Farm a cumpărat peste 140 de hectare în Zărand începând cu 2012 și zeci de mii de hectare în alte 50 de comune din România. La o primă privire, Zărand arată ca și celelalte așezări din România unde Rabo Farm și-a înfipt steagul. Comuna are aproape 2000 de suflete și mulți localnici continuă să trăiască de pe urma micilor activități agricole. În tot Zărandul oamenii spun aceeași poveste. Cum pământurile le-au fost luate fără ca ei să știe, fără să primească vreun ban, cum au fost vândute de către alții în numele lor, adesea unor companii străine.

Cei mai mulți dintre ei nu știu exact ce s-a întâmplat cu terenurile lor, așa cum ancheta pornită deja de autorități încearcă să afle. Acolo unde ancheta e avansată, sătenii se așteaptă la explicații sau compensații, dar un lucru este sigur: fostul primar Ion Moț este cumva implicat. Acum doi ani Moț a fost trimis în judecată de DNA și condamnat pentru implicarea sa într-o afacere cu terenuri în care s-au folosit documente false și au fost furate sute de hectare de teren. Conform DNA, el a fost prins în timp ce cerea 40.000 de euro mită pentru a elibera anumite documente unor așa-ziși oameni de afaceri, documente folosite ulterior pentru a falsifica precontracte astfel încât anumite terenuri să ajungă în mâinile lor. În septembrie 2015, Ion Moț și-a dat demisa din funcție, după doi ani de la o condamnare definitivă.

Cum să-ți vinzi pământul fără să știi

Pentru a înțelege cum s-a ajuns la acest lucru, am decis să urmărim traseul banilor. Rabo farm a cumpărat începând cu 2013 mai mult de 140 de hectare de teren în Zărand prin intermediari. Cel puțin 16,5 hectare din această suprafață au fost cumpărate printr-o procedură complexă care implică un judecător care a fost recent condamnat pentru înșelăciune și precontracte care sunt acum verificate de procurorii anticorupție.

Terenul lui Mircea Necrilescu este unul dintre zecile te tarlale din Zărand care au fost vândute către Rabo Farm în 2013. Conform datelor cadastrale și informațiilor de la instanță, Necrilescu a vândut terenul în 2010 unei femei, Elena Boșca. Trei ani mai târziu, Rabo Farm a cumpărat terenul lui Necrilescu de la Boșca, împreună cu alte terenuri pe care ea le-a achiziționat de la 14 zărăndeni. Lui Necrilescu nu-i vine să creadă că el nu a fost înștiințat că pământul său a fost vândut fără ca el sau altcineva din familie să afle de acest lucru sau să primească niște bani.

Metoda lui Boșca de a deveni proprietară pe terenuri este complexă, dar încercăm s-o explicăm. În 2010, Boșca i-a dat în judecată pe Necrilescu și pe alți 12 săteni la Judecătoria Ineu pretinzând că ei și-au retras promisiunea de a-i vinde ei terenurile. Ea a prezentat în fața judecătorilor antecontracte în care se arăta că aceștia fuseseră de acord să-i vândă aproape 30 de hectare în total. Procesul a durat puțin. Nici Necrilescu, nici ceilalți pârâți nu au venit la proces și nici nu au făcut ceva înn apărarea lor, primul spunând că habar nu avea că acest proces a avut loc. Judecătorul Florița Boloș, care a fost condamnată anul trecut la patru ani de închisoare pentru fals și luare de mită, a decis în favoarea Elenei Boșca, făcând-o pe aceasta proprietar peste terenuri și permițându-i astfel să le vândă mai departe către Rabo Farm.

Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Chișineu Criș verifică documentele din dosar, inclusiv actele care de proprietate ale lui Boșca, în cadrul unei anchete legate de fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în înscrisuri oficiale și abuz în serviciu. Exact aceeași procedură a fost folosită de un alt intermediar al Rabo Farm, o companie austriacă Bardeau Holding Romania care a vândut fondului de investiții peste sute de hectare de teren arabil în vestul țării. Prin judecătorul Boloș, Bardeau Holding a achiziționat teren de la 148 de săteni din Zărand, cel puțin șapte din acestea ajungând la Rabo Farm.

Și afacerile dintre Bardeau și Boloș sunt investigate acum de DNA. O analiză a datelor din dosarul în care sunt implicate filialele Rabo Farm în România arată un șablon după care s-a acționat în achiziționarea terenurilor prin contestarea, afacerea întinzându-se mult peste granițele comunei arădene. În județul Dolj, o filială a Rabo Farm, Kamparo Investment, este acționată în judecată pentru cumpărarea unor terenuri ai căror proprietari susțin că nu le-au vândut niciodată. Într-un alt caz, Kamparo Investment a căzut la pace cu cinci proprietari de terenuri agricole care au acționat firma în judecată. Proprietarii au spus că pămînturile le-au fost luate ilegal, după ce au fost emise noi documente de proprietate de către consiliul local. Kaparo a fost de acord să returneze terenurile.

Continuare pe Centru Roman pentru Jurnalism de Investigatie

Comments

comments

Your Turn To Talk

Your email address will not be published.